Analiza programelor de proiectare pentru antenele magnetice.

 
 

                                    YO4UQ – Cristian Colonati

  1. De ce antene magnetice?

Antenele magnetice se numesc aşa deoarece energia în câmpul radiant apropiat este înmagazinată majoritar în componenta magnetică (H) şi foarte puţin în cea electrică (E). Pentru “Magnetic LOOP”, din cauza unui curent mare de radio frecvenţă care trebuie să circule printr-o buclă de rezistenţă foarte mică, pentru a se obţine o eficienţă de radiaţie rezonabilă, conductorul buclei este realizat din ţeavă (tub) de cupru sau de aluminiu pentru a evita pierderile disipative.

O explicaţie extrem de clară şi intuitivă este făcută de către Florin YO8CRZ – VA7CRZ în lucrarea sa “RADIOTEHNICA – Teoretică şi practică” cap.1.6 pag.11 şi 17, citez selectiv:

…” Relaţia de amplitudine dintre câmpul electric şi cel magnetic se schimbă cu distanţa faţă de sursă (antenă) şi în plus depinde şi de natura sursei”… adică electrică (E) sau magnetică (H)…

…” Oriunde de-a lungul undei electromagnetice ce se propagă într-un mediu omogen, raportul între componenta electrică şi cea magnetică este constant. Cu două excepţii: în imediata apropiere a unei antene, în aşa numita zonă de câmp reactiv sau la traversarea unui mediu cu altă impedanţă”…

…” În zona de câmp reactiv apropiat antenele de tip Magnetic Loop favorizează componenta magnetică a câmpului”….

…” Cum rezistenţa de radiaţie a unei antene atât de scurte este foarte redusă (<1ohm), curentul în buclă atinge valori considerabile şi de aici caracterul preponderent magnetic”…

Antenele Magnetic Loop sunt foarte bine documentate teoretic. Principalele programe de proiectare disponibile pe Internet, elaborate şi publicate în decursul anilor la momente diferite, răspund într-o mai mare sau mai mică măsură calculului parametrilor de funcţionare depinzând de includerea în algoritmi a informaţiilor primare privind: materialul, forma geometrică, numărul de spire şi spaţierea acestora. Fiecare autor s-a concentrat pe varianta de proiectare / execuţie pe care a considerat-o prioritară din punctul său de vedere în momentul elaborării.

Vom încerca să facem o analiză a acestor programe şi să oferim pentru radioamatorii YO suportul teoretic şi un program de proiectare care să acopere în cea mai mare parte variantele posibile de realizare. Urmărim prin această intervenţie să lăsăm la alegerea fiecăruia varianta pe care o consideră optimă din punct de vedere funcţional şi economic.

  1. Scurtă istorie şi câteva referinţe locale.

Până a ajunge la comparaţii tehnice cred că este bine să prezentăm un scurt istoric al evoluţiei antenei magnetice pentru radioamatori.

  • Prima aplicaţie practică a unei antene magnetice la nivelul radioamatorilor s-a realizat în 1968 de către “staff”-ul tehnic al ARRL care a construit o buclă octogonală pentru banda de 80m având ca inspiraţie un proiect al unei antene militare folosită în Vietnam. Rezultatele acestui experiment nu au fost concludente din cauza unui nivel prea mare al rezistenţei de pierderi şi în consecinţă o eficienţă scăzută.
  • În 1983 DL2FA Hans Wurtz concepe, experimenteză şi publică rezultatele în cq-DL 2, 3, 4, 5/1983 pentru sistemele de alimentare pentru antenele magnetice mult mai eficiente decât precedentele. Pune de fapt bazele teoretice cu care vor lucra în continuare radioamatorii americani.
  • O tratare completă, o prezentare documentată în folosul radioamatorilor, însoţită de formule dimensionale şi calculul parametrilor de funcţionare este făcută de W5QJR – Ted Hart şi publicată în QST iunie 1986. Ted Hart scoate şi o carte: ” Small High Efficiency Antenna – THE LOOP” în care sunt date toate detaliile cunoscute la accea vreme incusiv elementele constructive. Antena descrisă este o buclă octogonală cu un diametru de cca 1m (perimetrul 3m) cu acord continuu în benzile de 14 la 28MHz. Această antenă a primit premiul 2 în concursul ARRL din 1985 (QST februarie 1985) la secţiunea pentru sisteme radiante de înaltă eficienţă.
  • În luna septembrie a aceluiaşi an 1986 în Radio Rivista din Italia apare traducerea articolului din QST realizată de către I1ZCT – Rosel.
  • Din acest moment radioamatorii declanşează o adevărată ofensivă de studii şi experimentări privind antenele magnetice. Aşi menţiona suita de articole realizată de I1ARZ în numerele 1, 2, 3, 4 şi 5 ale Radio Rivista din anul 1988 cu explicaţii detaliate privind funcţionarea şi construcţia antenelor magnetice. Deja apăruse şi o importantă bibliografie precum şi primele oferte comerciale în Anglia şi SUA. Puţin mai târziu şi în Germania cunoscuta paletă de antene AMA.
  • Prima semnalare semnificativă în YO este realizată în revista “Radioamator YO” din decembrie 1990 făcută de editorul revistei de atunci YO3JW – Pit. Pit descrie detaliat realizările practice ale antenelor magnetice făcute de DL6RAL din cq-DL 5/90 şi DL5FXS din cq-DL 7/87 precum şi semnalarea comercială pentru “ISO-LOOP HF” din SUA. Cam atât despre scurta istorie a MagLOOP.

Forţat de imposibilitatea de a ridica antene pe terasa blocului de la Brăila, în anul 1996 am realizat prima mea antenă magnetică cu care am lucrat şi apoi am publicat în nr. 6/1997 al revistei noastre R&R un articol detaliat despre antene magnetice în spiritul bibliografiei existente la aceea vreme şi a propriei experienţe. Ca urmare a acestui articol îmi aduc amite cu plăcere de realizarea lui YO2RR (ex. YO2BEH) Nelu Branga pentru o antenă de mari dimensiuni pentru 80m (D=4m). De asemeni o antenă de mari dimensiuni în poziţionare orizontală (omnidirecţională) pentru benzile joase realizată din tuburi de aluminiu de irigaţii recuperate a fost realizată de Mircea – YO4ADL. A fost instalată (dar nu ştiu dacă mai există) pe terasa superioară a unui bloc cu 10 niveluri din faleza Dunării din Galaţi. Probabil mai sunt mulţi radioamatori YO pe care eu nu-i ştiu care lucrează şi acum cu antene magnetice. Printre cei ştiuţi sunt YO9BRT – Aron, YO9FNJ – Miti, YO4SCY – Victor.

În continuare în literatura mondială au apărut analize, studii, programe de calcul pentru dimensionare, evaluari cu programul de simulare 4NEC2, precum şi nenumărate realizări practice cu soluţii ingenioase şi nenumărate variante pentru măsurători, adaptare, acordul prin telecomandă, montaj, portabilitate, etc.

Aşi menţiona aici o interesantă prezentare de sinteză pentru stadiul actual de evoluţie articolul lui Frank – N4SPP http://www.nonstopsystems.com/radio/frank_radio_antenna_magloop.htm precum şi realizarea unor antene magnetice pentru emisiuni de mare putere realizate de Cristian Păun WV6N şi publicată în QST noiembrie 2011 pag.35. Pentru cei interesati de această realizare se poate trimite un .pdf scanat.

O parte din materialele menţionate aici sunt ataşate prezentului articol iar altele sunt numai menţionate ca bibliografie.

  1. Analiza programelor de calcul – proiectare.

Să încercăm să vedem cum răspund programele disponibile pe Internet pentru calculul parametrilor de funcţionare ai antenelor magnetice funcţie de datele de intrare.

Care sunt macro parametrii ai datelor de intrare de care trebuie să ţină seama programul de calcul?

  • Material
    • Cupru (tub, ţeavă)
    • Aluminiu (tub, ţeavă)
  • Forma geometrică
    • patrat
    • hexagon
    • octogon
    • cerc
  • Numărul de spire
    • o spiră
    • mai multe spire (de regulă 2 spire)
  • Unităţile de măsură utilizate
    • sistemul metric
    • sistemul anglo-saxon

Parametrii constructivi şi de funcţionare.

  • Frecvenţa de bază de calcul pentru care se doreşte randamentul optim şi o acoperire corespunzătoare a unui număr de benzi.
  • Perimetrul buclei (p) sau diametrul acesteia (D).
  • Diametrul tubului (ţevii) din care este construită bucla (d).
  • Pasul între spire pentru antenele multispiră.
  • Puterea pentru care se constrieşte antena din care rezultă prin calcul tensiunea limită de conturnare (străpungere) şi implicit distanţa între plăcile rotor – stator ale condensatorului variabil de acord.

Programele disponibile pe Internet.

Programele elaborate de radioamatori pe care le vom analiza şi comenta sunt disponibile on-line pe Internet. Ele au fost elaborate în decursul timpului şi au evoluat sau nu funcţie de studiile şi noutăţile apărute pe parcurs. Analiza şi scopul acestei prezentări este de a aduce completările necesare la zi pentru un program performant de calcul care să ofere posibilitatea de alegere a unei soluţii optime din punct de vedere tehnic şi economic pentru eventualii doritori YO de utilizarea unei astfel de antene.

Au fost alese cele mai reprezentative programe de calcul elaborate de radioamatori astfel:

  • OH7SV – Matti Hohtola
  • AA5TB – Steve Yates
  • 66pacific – site asociat ARRL
  • DG0KW – Klaus Warsow
  • KI6GD – Glenn Sperry
  • G4FGQ – R.J. Edwards

pentru o comparaţie cu parametrii luaţi în calcul de programul elaborat de către autorul acestei prezentări.

    În tabelul alăturat se vede cum sunt luaţi în consideraţie macro parametrii.

Call

Material

Forma geometrica

Nr. spire

U/M

Soft

  

Cu

Al

?

patrat

hexa

octo

cerc

mono

multi

metric

anglo

  

OH7SV

  

  

*

  

  

  

*

*

  

*

  

Excel

AA5TB

*

  

  

  

  

  

*

*

  

  

*

Excel

66pacif

  

  

*

  

  

*

*

*

  

*

*

?

DG0KW

*

*

  

*

  

  

*

*

*

*

  

?

KI6GD

*

*

  

*

  

*

*

*

  

*

*

?

G4FGQ

  

  

*

*

*

*

*

*

  

*

  

DOS

YO4UQ

*

*

  

*

*

*

*

*

*

*

  

Excel

 
 

Notă: Pentru materialul neprecizat explicit bănuim că este vorba totuşi de cupru.

Probabil deja aţi observat că programele de calcul existente nu acoperă toată paleta de macro parametrii constructivi sau au fost elaborate cu mai mult timp in urmă fără a mai avea posibilitatea sau intenţia de aducere la zi.

Ca o conscinţă a acestui lucru şi datorită preocupărilor mele pentru acest model de antenă, am realizat pe baza documentaţiilor recente, un program de calcul (proiectare) acoperitor pentru cele mai multe din situaţiile întâlnite în practica curentă.

Materialul şi programele au fost publicate în http://www.radioamator.ro/articole/view.php?id=920 prin grija lui N2YO Ciprian.

Aşi încerca să fac o scurtă trecere în revistă a fiecărui program cu calităţile dar şi cu semnalarea unor limitări. Asta nu înseamnă că programul nu este bun dar trebuie interpretat şi folosit în limitele pentru care a fost conceput la vreme lui.

  1. OH7SVhttp://www.saunalahti.fi/hohtola/ham/magnetic-loop-for-80m/magnetic-loop-for-80m.htm

Se pare cel mai corect program de proiectare pentru antene magnetice monospiră care ţine seama în mod explicit de capacităţile Crez, Cd şi Ca (rezonanţă, distribuită şi de acord) care intervin în calcul. Aşa cum se vede nu rezolvă problema decât pentru forma circulară şi nu ţine seama de material. Este realizat în Excel.

Oferă accesul la formule, algoritmii de calcul, numai pentru vizualizare, nu se pot schimba.

  1. Un material excelent documentat de care au beneficiat din plin radioamatorii de peste ocean şi care a fost menţionat de o mare parte din constructorii radioamatori de antene magnetice. El a fost conceput în unităţi de măsură ango-saxone cu o conversie într-o coloană separată pentru unităţi metrice dar utilizarea lui pentru noi europenii obişnuiţi cu sistemul metric este incomodă. Deoarece nu a realizat o interpretare explicită pentru capacităţile ce intervin în funcţionare Crez şi Ca, Larry D Wolfgang WR1B, face o analiză a programului din acest punct de vedere în articolul “Magnetic Loop Antennas QST july 2013″ unde propune o interpretare corectă. De asemeni se referă numai la antena circulară monospiră şi la material cupru. Introduce forţat o rezistenţă de pierderi suplimentară, aşa zisă de contact, prin apreciere fără o justificare obiectivă. Program este elaborat în Excel.

    Câmpurile cu rezultate sunt protejate prin parolă. Autorul permite accesul la cele trei foi de calcul specificate în subsolul WorkBOOK: Main, Formulas şi Calc1 cu ajutorul parolei care este “aa5tb”. Formulele devin accesibile pentru analiză. În foaia e calcul Calc1 se generează, pornind de la datele de intrare, un tablou complet de parametrii rezultaţi din calcul funcţie de frecvenţă înte 1 şi 30 MHz cu pas de 1MHz.

    Dacă vă “jucaţi” cu foile Excel modificând formulele şi aţi stricat “jucăria” ştergeţi fişierul deteriorat şi încărcaţi din nou fişierul original protejat.

  2. Se pare un site asociat ARRL care conţine multe programe şi elemente de calcul utile activităţii radioamatorilor. Printre altele şi un foarte bun program de calcul pentru antenele magnetice. Se referă, nu foarte bine precizat, la geometriile octogon şi cerc ambele monospiră. Are posibilitatea de a lucra în unităţi anglo-saxone dar şi metrice fără a putea preciza materialul. Calculează dimensiunile octogonului şi poate este singurul program care avertizează explicit asupra incadrării dimensionale pentru perimetru în intervalul ideal recomandat pentru antenele magnetice între 1/8 şi 1/4 din lungimea de undă pentru care se face calculul. Menţionează explicit când intervalul nu este corespunzător.

  3. Programul se poate descărca de pe site-ul specificat mai sus, este intuitiv şi uşor de utilizat. foloseşte unităţi metrice clasice. Este singurul program care tratează şi problema antenelor multispiră şi avertizează cu mesaj când spirele sunt prea apropiate. Se referă numai la formele patrat sau cerc dar poţi alege materialul, cupru, aluminiu sau altul din lista pusă la dispoziţie. Face o propunere dimensională pentru bucla mică de alimentare a antenei pentru 3 situaţii: în interiorul balconului, într-o amplasare semi degajată şi în spaţiul liber. Acest lucru pentru a compensa capacităţile parazite ale obiectelor înconjurătoare care influenţează adaptarea antenei. Are se pare o greşeală în algoritmii de calcul pentru eficienţa antenei care este practic la jumătate faţă de valorile calculate de toate celelelte programe şi determinate de formule precise.

  4. Un program deosebit de explicit şi prietenos. Are formele geometrice uzuale fără hexagon, accepta ambele unităţi de măsură precum şi alegerea materialului. Permite salvarea parametrilor calculaţi în format text (Notepad). Sunt calculaţi parametrii esenţiali fără comentarii. Se afişează un avertisment pentru încadrarea în limitele de 1/8 la 1/4 din lungimea de undă pentru o antenă magnetică. Aplicaţia este ermetică, nu se pot verifica sau deduce algoritmii sau formulele folosite. Nu tratează problema antenelor mutispiră.

  5. Pentru antenele magnetice este o aplicaţie elaborată în anul 2000 în ferestră DOS în care se pot alege pe rând parametrii de intrare iar la sfârşit se dă comanda de calcul. Programul se numeşte rjeloop1.exe şi acoperă toate formele geometrice inclusiv triunghiul. Calculează parametrii de funcţionare importanţi. În plus realizează o evaluare orientativă asupra eficienţei de radiaţie funcţie de înălţimea de amplasare şi tipul solului.

    G4FGQ a elaborat mai multe programe în legătură cu funcţionarea antenelor buclă astfel:

    1998 – RJELOOP1 – Parametrii de funcţionare ai antenelor magnetice monospiră cu diferite forme geometrice.

    1997 – RJELOOP2 – Parametrii de funcţionare ai antenei magnetice monospiră de fromă dreptunghiulară.

    1997 – RJELOOP3 – Analiza funcţionării la recepţie a antenelor patrate (cadru) multispiră pentru unde scurte.

    2000 – MAGLOOP4 – Parametrii de funcţionare ai antenelor magnetice de forme regulate faţă de înălţimea de amplasare şi tipul de sol.

    Am preluat în tabloul comparativ numai datele furnizate de rjeloop1.exe. Din păcate nu sunt evidenţiate formulele şi algoritmii folosiţi.

  6. Am încercat să prezint în detaliu formulele, explicaţiile şi algoritmii care au stat la baza elaborării programelor implementate cu ajutorul cunoscutului pachet de calcul Excel (MS). Acest demers încearcă să facă transparent procesul de calcul şi să ofere şi imaginea formalizată matematic pentru fenomenele fizice care au loc într-o antenă magnetică. Am încercat să prezint majoritatea variantelor şi posibilităţilor pentru datele de intrare precum şi cât mai multe valori pentru datele ce au putut fi calculate.

    În acest fel se măreşte posibilitatea de analiză şi de alegere pentru cei care doresc să evaluaze oportunuitatea realizării şi funcţionării unei astfel de antene. Cu formulele prezentate în detaliu şi cu exemplul de calcul anexat în format .pdf oricine care un calculator banal de birou poate, cu puţină răbdare şi atenţie, să facă calculul unei antene magnetice manual. Bine înţeles că este mai convenabil şi comod să se calculeze cu ajutorul foilor Excel dar este bine să se stie ce este în spatele acestor calcule automatizate, să putem înţelege, să putem reface rapid diversele variante de calcul, să putem face comparaţii între diversele soluţii.

    Aplicaţia face automat în aceiaşi foaie comparaţiile între antene similare ca formă şi date de intrare dar din cele două materiale diferite, cupru sau aluminiu. Foile de calcul sunt grupate în foi de calcul separate pentru antenele monospiră în cele 4 forme geometrice uzuale şi asemănător pentru antenele multispiră în 3 forme geometrice mai des utilizate. Pentru materiale diferite datele de intrare şi rezultatele se introduc şi obţin distinct la o aceiaşi formă geometrică pentru care este dedicată foaia de calcul. Pentru a fi la îndemâna doritorilor programele de calcul în Excel 2003 sau Excel 2007 sunt ataşate şi prezentului material. Se pot descărca în calculatorul propriu pentru a le putea folosi ori de câte ori este nevoie fără a mai apela la Internet.

    Foile de calcul din Excel se pot tipării imediat, fiecare se înscrie pe un format de pagină A4.

  7. TABEL – Pentru o mai bună imagine a ceea ce oferă programele existente în acest moment am luat un exemplu, aşi zice clasic, pentru o antenă de diametru 1m, cupru 22mm, pentru frecvenţa de 14MHz la o putere de 100 watt şi am realizat un tabel comparativ cu rezultatele furnizate de diversele aplicaţii.

     
     

Rezultate comparative calculate

  

  

  

  

   

OH2SV

AA5TB

66 pacific

DG0KW

KI6GD

G4FGQ

YO4UQ

L [μH]

2,434

2,435

2,26

2,448

2,692

2,45

2,448

C [pF]

53,1

53,68

57

52,8

38,8

49

52,8

Xl,Xc [Ω]

214,1

*

198

*

236,8

*

215

Cd [pF]

8,4

8,45

8

2,8

*

*

8,5

Ca [pF]

44,7

*

*

*

*

*

44,3

D [m]

0,999

*

0,999

*

1

*

*

Link [m,cm]

0,2

*

*

3 variante

*

0,17

20

Rr [Ω]

0,093

0,092705

0,083

0,091

0,093

0,091

0,091

Rp [Ω]

0,044

0,045242

0,044

0,045

0,044

0,0445

0,044

η%

67,6

67,203

65

38,66

67,6

67,16

67

dB

-1,7

*

-1,4

-4,13

*

-1,7

-1,72

Q

782

776,45

778

912,84

864,7

*

744

BW

17,9

18,031

18

15,34

16,2

8,8

18

Uef

4092

4078

3928

4434

4500

*

4136

Uvv

*

*

*

*

*

7980

5831

Aria [m2]

*

0,785

*

*

2,6

*

0,785

perim [m]

*

3,141

3,14

3,142

*

*

3,142

%din λ

*

14%

*

14,66%

15,40%

14,70%

*

mm CV

*

1,38

*

*

*

*

4,1

I [A]

*

*

19,8

*

*

27,2

19

1/4<p<1/8

*

*

Da

*

Da

*

Da

 
 

    Din tabel se observă gradul de acoperire cu rezultate precum şi unele diferenţe de valori rezultate pentru un acelaşi set de date de intrare. Ele au provenit din diferenţa de formule folosite existente la un moment dat sau din alte motive.

    În comentariile din articolul anterior care se referă “Proiectarea şi calculul antenelor magnetice” YO4AUP – Andrei recomandă spre analiză materialul “Unde amplasaţi antena magnetică”. Materialul tratează problema poluării radioelectrice şi măsuri de protecţie contra radiaţiilor de RF. Materialul este disponibil pe site-ul www.radioamator.rohttp://www.radioamator.ro/articole/view.php?id=124 .

    Urmăriţi cu atenţie recomndările din acest material şi luaţi măsuri în consecinţă.

 
 

Bibliografie: Nu cred că mai este necesară fiindcă toate conexiunile cu programele sau materialele consultate au fost deja date în text. Programele de proiectare inclusiv algorimii de calcul (formulele) se pot descărca şi din http://www.radioamator.ro/articole/view.php?id=920

Voi asocia la acest articol paginile scanate din revista “RADIOAMATOR YO” decembrie 1990 cu prima semnalare în YO a unor antene magnetice. Sper să mai vorbim în continuare despre teoria şi practica antenelor magnetice. Dacă există propuneri pentru detalierea unor aspecte, observaţii sau corecţii ele vor fi analizate şi rezolvate în măsura posibilităţilor.

 
 

 
 

  

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Despre Log în radiocomunicaţiile asistate de calculator.

                                                                                               Cristian Colonati YO4UQ

Motto: Nici un „business” nu-i complet, dacă nu-i pe Internet!

Printre cele mai faimoase şi valoroase programe şi site-uri Web asociate radiocomunicaţiilor de radioamator, la care au aderat şi mulţi radioamatori din spaţiul YO, se numără Ham Radio Deluxe şi N1MM Logger, respectiv cunoscutele site-uri HRDLog.net, QRZ.com, eQSL.cc şi LOTW.

Pe măsura trecerii timpului şi a evoluţiei acestora s-au dezvoltat funcţiuni noi care au crescut şi au diversificat performanţele aplicaţiilor informatice. De remarcat este faptul că aplicaţiile aparent separate au început să se interconecteze şi să-şi transmită informaţii între ele, precum şi cu echipamentul radio. Până la intra în detalii iată câteva exemple:

- Conexiunile prin interfeţe off-line sau făcut prin compatibilizarea formatului ADIF (fişierele *.adi) care permite importul şi exportul logurilor între aplicaţii.

- Conexiunile de tip on-line, în timp real prin Internet, care permit transmiterea informaţiilor dintr-un QSO sub forma unui QSL la eQSL.cc.

- Comunicaţiile de tip DX-Cluster pentru spoturile care vin în timp real către aplicaţie.

- Comunicaţiile de tip on-line de tip CAT – Computer Aided Transceiver, între aplicaţia informatică şi echipament.

Una din cele mai interesante şi utile legături între aplicaţii şi site-uri, de care ne vom ocupa în detaliu în cele ce urmează, este construcţia şi rezervarea Log-ului şi semnalarea altor informaţii ON-LINE, de interes pentru operatori, prin interconectarea acestora. Ca exemplu tipic de interconectare faţă de multitudinea de iniţiative care circulă pe Internet titlul concret al expunerii ar trebui să fie „Ham Radio Deluxe, HRDLog.net şi QRZ.com o soluţie on-line pentru construcţia logului şi log dinamic în QRZ.com”.

Chiar dacă utilitatea poate fi contestată de unii radioamatori existând soluţii de rezervare off-line pentru log: salvări multiple, baze de date oferite chiar de aplicaţii, performanţele şi informaţiile oferite în timp real aduc o prezentare competitivă, dinamism şi de ce nu mai multă spectaculozitate.

Prezenţa YO în site-urile dedicate acestor activităţi poate contribui la creşterea prestigiului şi atractivităţii pentru contactele cu radioamatorii din România.

Nu am avut la „îndemână” să fac subscripţia la QRZ.com pentru QRZ Database Downlod în scopul de a consulta Calbook-ul sortat pe indicative ca să pot prezenta numărul de indicative YO care sunt înscrise în QRZ.com dar am numărat indicativele YO din HRDLog.net care la această dată erau de numai 243. Dintre acestea mai puţin de 30% aveau în afară de indicativ şi o altă prezentare în QRZ.com, cum ar fi: log dinamic, fotografie, scurte date biografice şi / sau performanţe şi preocupări, harta localizării geografice şi QTH Locatorul, etc. Prezenţa YO trebuie să fie mai activă şi mai vizibilă pe Internet, acolo unde se uită de fapt toată lumea. Unii radioamatori YO au făcut secret log-ul lor din HRDLog.net în loc să se laude cu performanţele obţinute.

Deoarece structura operatorilor YO este extrem de diversificată atât ca vârstă cât şi ca preocupări: elevi, studenţi, persoane active, pensionari, muncitori, tehnicieni, ingineri, artişti, medici, profesori, militari, etc., am considerat că este util să prezentăm mai aproape de înţelesul unei pregătiri de nivel mediu unele tehnici şi proceduri din „lumea” radiocomunicaţiilor asistate de calculator. În acest sens, mai aproape de aplicaţiile de radiocomunicaţii digitale dar şi pentru cele în CW sau SSB, vom prezenta parametrizarea şi setarea pentru funcţionarea interconectată, în sprijinul obţinerii unei operări mai comode şi a unei vizibilităţi mai bune în Internet, pentru şi cu ajutorul aplicaţiilor şi site-urilor mai sus menţionate. Este un exerciţiu util şi interesant pentru cine are disponibilitatea să-l încerce.

Din multitudinea de opţiuni şi posibilităţi oferite de aplicaţii şi site-urile Web, documentaţii de sute de pagini şi help-uri on-line deosebit de detaliate, vom insista numai asupra aspectului de „conectivitate”, de confirmare operativă a legăturilor, rezervarea log-ului şi o minimă prezentare în QRZ.com cu un log dinamic. Expunerea este structurată pe module, capitole separate, a căror prevederi pot fi aplicate independent cu funcţiunile lor specifice.

Pentru o înţelegere de ansamblu, într-o prezentare „top-down”, vom încerca să schiţăm şi o schemă logică a principalelor interconexiuni între aplicaţii şi site-urile Web. Pentru unele aspecte de bază, pe care le presupunem cel puţin parţial cunoscute, vom semnala numai existenţa lor fără a intra în detalii.

 

Distingem patru niveluri de agregare a QSO-urilor şi de construcţie a log-urilor.

- N1 – Transceiver cu posibilităţi hardware şi software de conectare la un calculator (CAT). clip_image001

- N2 – Nivelul calculator, aplicaţie informatică de radiocomunicaţii cu valenţe de reţinere informaţii despre QSO şi de conectivitate la Internet. În exemplul nostru aplicaţia complexă Ham Radio Deluxe este compusă din trei module: HRD, DM780 şi Logbook care răspund acestor cerinţe.

- N3 – Nivelul Internet 1, aplicaţia HRDLog.net conectabilă prin Internet cu Ham Radio Deluxe precum şi cu alte aplicaţii similare enumerate de IW1QLH Claudio în figura alăturată.

- clip_image003
N4 – nivelul Internet 2, aplicaţia QRZ.com, baza de date de indicative la nivel mondial cu multiple link-uri de interconectare inclusiv cu HRDLog.net şi multiple posibilităţi de prezentare pentru activitatea unui operator.

clip_image005

clip_image007

clip_image009

Primul grup de informaţii din primul nivel N1 şi al doilea nivel N2 este ilustrat de cele trei figuri alăturate care reprezintă ferestrele de unde se pot face setările pentru parametrii de funcţionare ai aplicaţiei complexe HRD Ham Radio Deluxe (ne referim la versiunea free V5.1) în care sunt funcţionale trei module: HRD, DM780 şi Logbook. Presupunem că cititorul ştie câte ceva despre această aplicaţie sau chiar lucrează cu ea fără să fi intrat în amănunte.

- Modulul HRD este cel care face legătura CAT cu transceiverul în care sunt comunicate informaţii despre tipul de echipament, calea de comunicaţie COM şi viteza de lucru. Prin această legătură sunt preluate valori ale benzii de lucru, frecvenţei, modului de lucru setat în transceiver şi multe alte valori şi comenzi funcţie de tipul de echipament folosit. O parte din ele sunt preluate şi de celelalte module ale aplicaţiei DM780 şi Logbook. Sunt afişate convenabil pe ecran, prelucrate şi transmise mai departe în cadrul sistemului interconectat.

- Din fereastra Program Options a modului DM780 reţinem că prin setările parametrilor din PTT şi Soundcard se face legătura efectivă în procesul de recepţie – emisie cu staţia de radio şi prin Souncard este efectuată legătura efectivă, QSO-ul cu staţia corespondentă. Informaţiile de identificare ale QSO-ului: data, ora, indicativul, numele, QTH-ul, locatorul, controalele, etc. sunt preluate în cursul legăturii în câmpuri special dedicate. În final ele sunt salvate automat în logul aplicaţiei. În acest caz în modulul Logbook.

- Cel mai interesant modul al aplicaţiei din punctul de vedere al comunicaţiei interconectate este HRD Logbook. În el observăm o multitudine de funcţiuni care pot fi parametrizate. Funcţiunile interesante pentru această expunere privind interconectarea sunt: eQSL.cc, HRDLog.net şi Callsign Lookup.

Vom trata pe rând fiecare din aceste elemente pentru o mai bună înţelegere a paşilor care trebuie parcurşi. În primul rând trebuie să fim abonaţi, înregistraţi, la site-urile eQSL.cc şi HRDLog.net, să ne putem face intrarea cu indicativul propriu şi cu o parolă.

Acest lucru este simplu şi majoritatea radioamatorilor sunt familiarizaţi cu acest procedeu de acces, prin înregistrare.

clip_image011
Pentru eQSL.cc înregistrarea se face extrem de simplu apăsând butonul Register şi urmând paşii indicaţi de ferestrele care se deschid. Este necesară o adresă de e-mail validă la care se primeşte o parolă pe care o veţi folosi pentru intrarea şi lucrul cu aplicaţia respectivă. Aplicaţia Web eQSL.cc se poate interconecta cu aplicaţia proprie de radiocomunicaţii existentă pe calculatorul de acasă tocmai pe baza indicativului propriu şi a parolei pe care aţi primit-o. Aveţi posibilitatea să schimbaţi parola iniţială cu una convenabilă pe care o puteţi tine minte sau o puteţi nota. Nu vom intra în detalii despre aplicaţia eQSL.cc dar în esenţă ea poate prelua în timp real informaţiile unui QSO efectuat, la sfârşitul acestuia, atunci când el a fost arhivat în Logbook-ul aplicaţiei HRD.

Setarea parametrilor în HRD Logbook o vom vedea în cadrul expunerii şi constă în comunicarea indicativului şi parolei setate pentru accesul în eQSL.cc.

clip_image013

clip_image015

clip_image017
Se vede în fereastra “Upload your QSO’s to eQSL.cc in real-time” cum s-a bifat activarea acestei funcţiuni precum şi indicativul şi parola de acces. Nimic mai simplu!

Se lansează http://www.hrdlog.net mai întâi pentru înregistrarea indicativului propriu.

clip_image019
Aproape la fel ca la eQSL se va întâmpla şi la înregistrarea indicativului în HRDLog.net. După lansarea site-ului din pagina de intrare la nivelul Create an account se activează Register Now. Se completează în continuare fereastra Sign Up for Your New Account informaţiile necesare creări contului de acces. Este necesară o adresă de e-mail validă, alegerea unei parole proprii pentru accesul în HRDLog.net, citirea recomandărilor şi bifarea câmpului I agree, introducerea codului de securitate afişat şi Sign up. Cu aceasta sunteţi abonat la HRDLog.net. Cererea a fost trimisă către moderatorul site-ului care o va analiza şi va transmite ca răspuns prin e-mail-ul indicat un cod secret în format alfanumeric de forma aaxxb1b757 care va fi folosit numai la configurarea modulului HRD Logbook pentru încărcarea în timp real a informaţiilor fiecărui QSO. Atenţiune! Acest cod nu este parola de intrare în site care a fost declarată în formularul de înregistrare. El foloseşte numai la parametrizarea HRD Logbook pentru upload-ul de date. Mai jos este prezentat e-mail-ul de răspuns pentru codul secret care vine din partea lui Claudio IW1QLH.

Bine înţeles că nu voi da în clar codul meu secret ca să nu îmi ştergeţi cumva cele 6617 QSO-uri depozitate în HRDLog.net(hi!).

După acest episod nu ne rămâne decât să parametrizăm fereastra “Upload Your QSO’s to HRDLog.net in real-time” din HRD Logbook > Configure > HRDLog.net aşa cum se vede în imaginea alăturată. Bifaţi cele două căsuţe superioare care vă asigură încărcarea QSO-urilor în timp real şi căsuţa On Air care asigură site-urilor comunicarea cu un icon clipitor că staţia este activă şi informează asupra frecvenţei, modului de lucru setat în transceiver şi a tipului de echipament folosit.

Atenţiune! Claudio vă avertizează că dacă în HRD Logbook în > View > Logfile apare sistematic eroarea „Unknown User” se poate cere un cod secret nou cu formularul de cerere on-line alăturat. Una din cauzele care conduc la utilizator necunoscut este din cauza datei la care este setat calculatorul. Dacă data calendaristică este greşită undeva „în viitor” spoturile de QSO sunt rejectate de HRDLog.net. Şi alte programe fac această verificare a datei de realizare a QSO-ului şi nu admit date din „viitor”.

clip_image021

clip_image024

clip_image025

 

Vom trece acum la etapa a treia în care vom prezenta parametrizarea şi setările din HRDLog.net pentru conectarea cu baza de date mondială a indicativelor găzduită de QRZ.com.

- Se lansează http://www.hrdlog.net şi cu butonul Sign In se activează indicativul propriu, fiindcă sunteţi deja membru înregistrat, având şi lista de meniu din partea dreaptă.

- Dacă aţi făcut măcar câteva QSO-uri cu HRD – DM780, prin butonul View Logbook din HRDLog.net se poate vedea o desfăşurare a logului. Puteţi vizualiza, testa şi seta multe din opţiunile din meniul aplicaţiei dar ne vom concentra numai pe obiectivul de conectare la QRZ.com.

Notă: Pentru conectarea dinamică a două aplicaţii Web se foloseşte un program auxiliar numit “script”.

Ce este un script? Un script Web este un tip de cod de computer care poate fi utilizat pentru a face pagina Web dinamică. De exemplu, un script Web poate fi utilizat pentru a include un numărător de vizitatori, care se mărește de fiecare dată când cineva vizitează pagina Web. Sau un script Web poate fi utilizat pentru a include un numărător în ordine inversă pentru un eveniment special: „numai x zile rămase”, unde x se micșorează cu 1 în fiecare zi. În cazul nostru HRDLog.net oferă un script pentru a face legătura între două aplicaţii Web http://www.qrz.com şi http://www.hrdlog.net . De obicei script-urile Web se execută de un browser de Web când este deschisă o pagină Web, în general pentru a afișa informații produse de script sau a realiza operaţiuni de conectare ca cea preconizată în acest caz.

clip_image027
Se intră în HRDLog.net pe indicativul propriu şi din meniu se activează Your account > Create the script. În fereastra Tips care se deschide se vor seta parametrii, care prin grija celui care a construit programul HRDLog.net, Claudio IW1QLH, va crea scriptul de care are nevoie QRZ.com pentru a intra în legătură şi a prelua informaţii despre QSO-urile înmagazinate în HRDLog.net.

Acest script va fi transferat în QRZ.com, în fereastra dedicată acestui scop, cu ajutorul comenzilor copy şi paste după cum vom vedea în continuare. Dacă scriptul a fost copiat în Notepad şi păstrat sub formă de fişier el poate fi luat oricând de acolo şi introdus în fereastra specifică din QRZ.com.

Din fereastra Tips pentru construcţia script-ului care asigură încărcarea logului dinamic se fac următoarele selecţii:

  1. Select what you want to see (selectaţi ceea ce doriţi să vedeţi)

- View inside IFRAME (autorefresh, use IFRAME / javascript)

- View “On air” info

- View link

- View last 10 QSO

- Complete view

- Don’t view QSO map

  1. This is what you will see (acesata este ceea ce aţi dorit să vedeţi)

Este exemplul on-line al modului cum va fi prezentat logul dinamic.

  1. Copy this code and paste it on your web page (copiaţi acest cod şi lipiţi-l în pagina dvs. web)

Aşa cum am mai spus se poate copia cu comenzile copy / paste sau se poate chiar scrie / tasta în fereastra dedicată din QRZ.com.

Puteţi selecta şi alte opţiuni din pagină iar HRDLog.net va construi script-ul corespunzător selecţiei şi va face o prezentare demonstrativă în josul paginii. Rămâne să alegeţi cea mai convenabilă prezentare pe care o veţi dori să fie încastrată în QRZ.com.

O altă setare interesantă din punct de vedere al conectării care se poate realiza din HRDlog.net este cea de semnalare a propriului site Web sau Blog. Din meniu se activează Your account > Modify profile > User Data unde completaţi datele personale, QSL via şi câmpurile Website şi WW locator. Dacă aţi completat câmpul Website cu o adresă de forma ex: http://www.situlmeu.com , atunci în momentul în care vă logaţi în HRDLog.net şi selectaţi butonul View Logbook în colţul din stânga sus al paginii care se deschide apare butonul Website cu care puteţi accesa direct site-ul sau blogul propriu. După ce veţi face parametrizarea în QRZ.com cu script-ul furnizat de HRDLog.net în aceiaşi pagină lângă butonul Website va apare butonul QRZ.com cu care veţi deschide direct din QRZ.com pagina proprie de Web.

Toate cele expuse până acum sunt exemplificate în figurile care urmează.

clip_image029

Cu aceste elemente pregătite se poate trece la nivelul N4 de activare a legăturii dintre HRDLog.net şi QRZ.com. Practic activarea acestui ultim nivel face ca un QSO realizat în Ham Radio Deluxe şi salvat acolo în Logbook să ajungă automat în stiva dinamică a logului din QRZ.com. De asemeni foarte important este faptul că din Ham Radio Deluxe se pot accesa direct pagina QRZ.com pentru orice indicativ care apare pe ecran, eQSL.cc şi pagina Google cu referinţele despre acel indicativ. Vom prezenta şi cum se poate face acest lucru.

clip_image031

clip_image033

clip_image035

În HRDLog.net este descrisă şi procedura de parametrizare pentru QRZ.com în pagina Tips. Faceţi click pe cuvintele this document din rândul al doilea al paginii Tips şi se deschide descrierea procedurii de parametrizare, prezentată şi în figurile alăturate.

clip_image037

După cum observaţi punctele 1 la 6 din aceste instrucţiuni au fost deja descrise anterior. Probabil că aţi făcut şi un copy pe script-ul de la punctul 3. Vom continua cu punctele de la 6 la 14 pentru etapa de parametrizare QRZ.com.

clip_image039

Şi acum dacă nu aveţi indicativul înregistrat în QRZ.com, baza de date mondială a radioamatorilor, trebuie să faceţi acest lucru.

Lansaţi http://www.qrz.com > Contact > Add your callsign to QRZ şi urmaţi instrucţiunile din pagina Adding your callsign to the QRZ database.

Deschideţi formularul de înscriere din QRZ Support Center de unde activaţi Sign up for a new account şi urmaţi paşii de acolo. Primiţi un e-mail cu o parolă cu care puteţi intra permanent în QRZ.com. Puteţi schimba parola primită cu alta convenabilă tot din QRZ Support Center.

În continuare construim pagina de QRZ.com pentru indicativul propriu şi pentru legăturile cu HRDLog.net şi DM780 & HRD Logbook.

Se deschide http://www.qrz.com şi facem legătura prin butonul Search cu indicativul propriu fiindcă acum suntem înregistraţi în QRZ.com. Din meniul principal selectăm Edit > Edit [call]. Se deschide pagina de mai jos din care selectăm Add edit your biography text,fonts,etc. pe care facem click.

clip_image041

În continuare se deschide fereastra de construcţie din QRZ.com pentru indicativul dumneavoastră [call] Biography. Se apasă butonul Surce code sau în română Sursa. Faceţi paste cu textul script-ului copiat anterior în spaţiul ferestrei şi apăsaţi butonul Save. Închideţi pagina şi rechemaţi QRZ.com cu indicativul vostru. În pagina care se deschide va apare logul dinamic cu ultimele 10 legături efectuate.

În acest moment la o nouă lansare cu butonul Surce code icon-urile paginii de construcţie au devenit active şi puteţi continua construcţia unei pagini proprii în QRZ.com cu text, fotografii, link-uri către alte site-uri sau blog-uri şi alte facilităţi oferite de editorul complex de pagină Web. Pentru detalii faceţi click pe Click here for a tutorial.

Şi acum după un obositor periplu prin aplicaţiile din Internet şi parametrizarea acestora să ne întoarcem de unde am plecat adică la Ham Radio Deluxe, DM780 şi HRD Logbook.

În ultimele patru imagini anexate prezentei expuneri se vede cum putem afla informaţii despre un indicativ pe care l-am văzut pe ecran sau l-am auzit într-un apel. Modulul DM 780 oferă posibilitatea de a se conecta cu QRZ.com pentru orice indicativ care este în baza de date mondială. În acest sens din meniul DM 780 se activează View > Callsign Lookup care deschide fereastra de conectare. În câmpul oferit de fereastră se scrie indicativul şi se apasă butonul QRZ care face imediat conectarea cu QRZ.com pentru indicativul solicitat şi deschide şi un tab nou în DM 780. Se observă în captura de ecran cum G4YDO îşi semnalează prezenţa pentru detalii în QRZ.com.

Un lucru similar se poate realiza făcând click dreapta pe un indicativ afişat în fereastra de recepţie a modulului DM 780. În imagine este indicativul VK2ELF. Se deschide o listă de selecţie în care pe poziţiile inferioare sunt link-urile care fac legătura cu site-uri importante: www.qrz.com/db/vk2elf , Eqsl.cc ‘VK2ELF’ şi Google ’VK2ELF’ care aduc informaţii aproape complete despre indicativul selectat.

clip_image043
Exemplu de construcţie pagină activă din QRZ.com cu o fotografie scanată realizată cu indicaţiile din tutorial. Se observă toate icon-urile de editare active

clip_image045

clip_image047

clip_image049

clip_image051

clip_image053

În loc de concluzii:

- În primul rând ţin să-i mulţumesc lui Dan YO3ZA pentru ajutorul dat în lămurirea rapidă a unor probleme legate de parametrizarea aplicaţiilor şi îndemnul de a face cunoscute aspecte tuturor celor interesaţi.

- În multitudinea de preocupări frumoase şi instructive oferite de radioamatorism a mai apărut una cu care se poate îmbină armonios, Internetul.

- În afara organizaţiilor sau asociaţiilor care îi reprezintă pe radioamatori şi de la care, după părerea mea, se cere foarte mult fără a se da foarte puţin în schimb, o mai bună reprezentare personală a radioamatorilor YO pe Internet este astăzi la îndemâna fiecăruia.

- O astfel de apariţie în http://www.qrz.com pe o pagină atent construită, cu răbdare şi imaginaţie, despre realizări şi performanţe la nivelul fiecăruia, eventual cu o trimitere către un site sau blog personal poate face mai vizibilă prezenţa YO în cadrul comunităţii mondiale. Această construcţie este gratuită, nu costă nimic, decât puţină ambiţie şi voinţa de a o face.

- Am văzut, prin sondaj, foarte puţine pagini de QRZ.com ale radioamatorilor YO excelent realizate. Am văzut însă şi multe pagini ale unor indicative de mare notorietate sau multe cu pretenţii şi veleităţi, care fac multă „gălăgie” prin forum-uri, goale, lipsite de conţinut.

- În afara aspectelor tehnice legate de log şi rezervarea acestuia unul din obiectivele expunerii a fost acela de a îndemna radioamatorii YO să-şi facă activă prezenţa cu câte o pagina proprie în baza de date mondială a indicativelor. O mare parte din indicativele străine prezente în segmentul dedicat radiocomunicaţiilor digitale fac invitaţia de a le vizita pagina lor din QRZ.com. De cele mai multe ori surprizele sunt plăcute şi ne permit să cunoaştem oameni şi preocupări remarcabile.

- Dacă nu ne întâlnim ca să ne cunoaştem, când avem această posibilitate, pe „triajul” mondial al indicativelor în QRZ.com atunci unde mai putem să o facem?

- Toată admiraţia mea pentru cei care îşi mărturisesc elegant pasiunea pentru un hobby inteligent.

Nu este nici o ruşine să ne lăudăm cu realizările, pasiunile şi activitatea noastră.

- Legătura între radioamatorism şi Internet este inevitabilă şi prin prezenţa noastră activă pe Internet putem menţine “cald” acest hobby cu toate valenţele lui.

- Cu alte cuvinte: Dacă nu eşti pe Internet nu exişti!”.

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Lucrul cu două monitoare în radiocomunicaţiile digitale.

                                                                                          YO4UQ Cristian Colonati

O expunere a unei soluţii simple în sprijinul operatorilor în concursurile de radiocomunicaţii digitale atunci când au de gestionat mai multe „ferestre” de aplicaţie pe un ecran de laptop de mici dimensiuni. În esenţă două monitoare folosite ca unul singur, de fapt un monitor extins.

1. Condiţiile iniţiale.

- Echipamentele care intră în configuraţie sunt un laptop şi un monitor (display) de dimensiuni mai mari, de exemplu unul de 20’’.

- Laptopul şi monitorul suplimentar se conectează între ele printr-un cablu VGA-VGA (tata-tata)

- Conectorii VGA de la laptop şi cablu arată astfel:

clip_image001clip_image003

- Se operează cu Windows 7.

- După conectare de porneşte laptopul şi apoi monitorul suplimentar, extensia.

- Laptopul este echipamentul conducător care rulează aplicaţiile, monitorul suplimentar foloseşte ca extensie video activă cu toate atributele ecranului principal.

2. Setare Varianta 1.

Cu un click dreapta pe ecranul laptopului se afişează fereastra de selecţie:

clip_image005

de unde facem click pe Graphics Properties şi se afişează următoarea fereastră „Intel Graphics and Media Control Panel”.

Din fereastră, din partea stângă, alegeţi opţiunea Multiple Displays iar din partea dreaptă Operating Mode > Extended Desktop de unde se poate alege una din următoarele opţiuni:

- Single Display

- Clone Displays

- Extended Desktop

Puteţi testa fiecare din aceste opţiuni, dar cea mai interesantă pentru obiectivul urmărit este cea de Extended Desktop.

În continuare din sub fereastra Positioning puteţi poziţiona cu „drag and drop” locul ocupat de monitorul suplimentar faţă de cel al laptop-ului astfel încât mouse-ul să treacă cât mai comod doriţi dintr-un ecran în celălalt.

Se dă apoi Aplly > OK

Veţi vedea cum puteţi trece cu mouse-ul dintr-un ecran în celălalt ca şi când ar fi un singur ecran.

clip_image007

3. Setare Varianta 2.

Cea de a doua variantă de parametrizare pentru lucrul cu 2 x Displays se face direct din Windows 7 astfel:

- Start > Control Panel > Ajust Resolution > Multiple displays > din care selectăm Extended these displays după cum se vede în figura alăturată:

clip_image009

O altă manieră de parametrizare direct din Windows 7 poate fi următoarea:

- Click dreapta direct pe ecranul laptop şi de acolo alegem Screen Resolution > Multiple Displays de unde alegem Extended these displays.

4. Rezultate.

În fereastra care se deschide ecranul principal este cel marcat cu 1 iar cel suplimentar, de mari dimensiuni, este marcat cu 2. Mouse-ul circulă liber între cele două ecrane de la stânga la dreapta şi apoi invers, în mod natural ca şi când ar fi un singur ecran. Cu „drag and drop” se pot muta poziţiile ecranelor oricum unul faţă de altul însă mouse-ul va circula totdeauna de la ecranul mic la cel mare. Depinde de cum aveţi amplasarea fizică a celor două monitoare şi de cum vă convine mişcarea mouse-ului, sus-jos, jos-sus, stânga-dreapta sau dreapta-stânga.

Puteţi deschide N1MM Logger sau HRD sau oricare alt program de radiocomunicaţii digitale şi cu „drag and drop” să mutaţi ferestrele de lucru dintr-un ecran în celălalt. Puteţi deschide două sesiuni de browser (IE sau altul) în fiecare ecran, sau orice altă aplicaţie care simţiţi că necesită extensie. Puteţi muta icon-urile de shortcut în ecranul mare şi să activaţi funcţionarea programelor direct de acolo.

Pentru concursurile de radiocomunicaţii digitale şi nu numai, când se lucrează simultan cu mai multe ferestre în care se urmăreşte evoluţia concursului, accesul la mai multe informaţii (multiplicatori, scor dinamic, etc.) poate oferi o soluţie extrem de utilă. Se pot utiliza ferestre ale unor aplicaţii auxiliare ajutătoare cum ar fi: DX-Cluster, CW Skimmer, evaluatoare de propagare ş.a.

Bănuiesc că pentru majoritatea utilizatorilor de calculatoare această intervenţie nu prezintă o noutate. În condiţiile în care preţul monitoarelor de mari dimensiuni au devenit accesibile şi numărul participanţilor YO în marile competiţii de radiocomunicaţii digitale a crescut, am considerat util să reamintesc o soluţie care poate face concursul mai plăcut, mai comod şi cu obţinerea unor rezultate mai bune.

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Despre adaptoarele USB – COM şi programele de radiocomunicaţii digitale.

Cristian Colonati – YO4UQ

Programele de comunicaţii digitale, cum ar fi binecunoscutele HDR Ham Radio Deluxe, N1MM Logger sau altele utilizează pentru legătura între calculator şi staţia de radio porturi sau adaptoare de comunicaţie serială şi interfeţe cu sau fără izolare galvanică. Nu vom intra în aspectele hardware ale comunicaţiei seriale care bănuim că de acum sunt bine cunoscute de cei dornici să funcţioneze într-o configuraţie combinată dintre un calculator şi un transceiver. Amintim totuşi:

  • Indiferent de forma fizică a conectorului din staţia de radio: DB9, DB25, DIN6, miniDIN8 sau miniDIN6 semnalele alocate unor pini din conector au aceiaşi semnificatie funcţională. De exemplu pentru un conector DB9 (Yaesu FT450,FT2000, etc.) avem:

1

DCD

Data Carrier Detect

2

RxD

Rx Data

3

TxD

Tx Data

4

DTR

Data Terminal Ready

5

GND

Ground

6

DSR

Data Set Ready

7

RTS

Request To Send

8

CTS

Clear To Send

9

RI

Ring

Nota: la pagina 108 din cartea “Ghid practic de radiocomunicaţii digitale” FRR 2011 sunt prezentate conexiunile specifice seriale pentru CAT la principalele echipamente radio uzuale.

Transceiverele nu au active şi nu utilizează toate semnalele menţionate mai sus. De regulă în programele de radiocomunicaţii digitale se folosesc numai câteva semnale şi anume: 2-RxD pentru CAT, 3-TxD pentru CAT, 4-DTR pentru CW sau PTT, 7-RTS pentru control CAT sau PTT, 5-GND pentru masa semnalelor.

  • Calculatoarele au evoluat spectaculos, sau miniaturizat iar conectorii, fluxurile de date şi protocoalele de comunicaţie sau modernizat. Nu vom intra încă în lumea “tabletelor” a comunicaţiilor “Bluetooth sau WiFi” ci rămânem în zona clasică a conexiunilor fir pentru calculatoarele desktop sau laptop. Majoritatea calculatoarelor PC nu mai au interfeţe seriale DB9. La PC-uri au apărut o multitudine de porturi USB (Universal Serial Bus) precum şi adaptoare externe între fluxul de pachete USB, portul USB şi interfaţa serială clasică DB9 numită şi COM atunci când este nevoie de o astfel de interfaţă. Adaptoarele pot fi simple, port la port, sau multiple 1xUSB la multi port COM (2xCOM sau chiar 4xCOM în format hard de placă PCI sau PCI Express). Oricum, la ieşire, de regulă conectorii seriali sunt format DB9 cu protocoale RS232 sau RS485. Interfeţele seriale se utilizează încă în mod curent în industrie şi domeniul aparatelor de măsură unde este necesară comunicaţia mod caracter.

Pentru a asigura comunicaţia între un port USB şi un port COM (RxD,TxD) este nevoie deci de un adaptor hardware precum şi de un program de conversie numit “driver”. Portul USB trimite un flux de pachete de date şi de control din spre programul utilizator către portul USB care prin intermediul adaptorului şi a programului “driver” (specific fabricantului de adaptor) transformă şi poziţionează corect semnalele menţionate anterior pe o interfaţă COM cu conector DB9.

Sistemele de operare uzuale Windows XP şi Windows 7 admit instalarea de drivere pentru până la 256 de porturi COM. Vă veţi întreba dece aşa de multe când nu mai există conectori dedicaţi?

Multe din programele de aplicaţie, indiferent care ar fi ele şi cât de sofsticate sunt, dacă au nevoie de comunicaţie şi prelucrare în „mod caracter”, ceea ce presupune filozofia protocoalelor de comunicaţie serială, le este necesară setarea unui port COM.

Un exemplu de setarea parametrilor, funcţie de nevoi, a unui port COM pentru driver-ul adaptorului ATEN model UC-232A şi care driver se instalează automat în Windows 7, dispozitivul fiind recunoscut automat de sistemul de operare, este prezentat ca exemplu în continuare:

- Viteza – Bit per second între 75 şi 128000 bps.

- Formatul caracterului de date – Data bit de 4,5,6,7 sau 8 biţi.

- Control de paritate – Parity None, Even sau Odd.

- Biţi de stop – Stop bits 1, 1,5 sau 2.

- Controlul fluxului – Flow control Xon/Xoff, Hardware sau None.

Prin setare avansată (Advanced) se alege şi numărul de port COMx cu x=1÷256.

Nenumărate dispozitive USB auxiliare cum ar fi: stikuri de memorie, interfeţe bluetooth sau WiFi, interfeţe pentru reţelele publice de telefonie şi date, etc. folosesc porturile USB ale calculatoarelor sau ale HUB-urilor USB şi unele din ele emulează în structura lor software drivere de porturi COM.

Pentru fiecare nou dispozitiv care are nevoie explicit sau implicit de un port COM sistemul de operare le verifică pe cele ocupate deja de drivere instalate anterior şi alocă în continuare un număr nou de port COM în intervalul de 1 la 256.

Unele programe de radiocomunicaţii digitale cum ar fi N1MM Logger sau HRD-DM780 admit pentru lucru un număr limitat de porturi COM accesibile. N1MM Logger COM1÷COM8, respectiv HRD COM1÷COM6 / COM20÷COM21 pentru serverul intern. La fel programul Fldigi poate seta numai porturile fizice existente în calculator şi a adaptoarelor active conectate, nu vede şi porturile alocate de driverele dispozitivelor neconectate, inactive.

Ca exemple comentate, unele situaţii se pot vedea în figurile alăturate.

clip_image002

În configuratorul de la N1MM Logger se vede cum numărul de COM-uri este limitat la 8.

clip_image004

COM1 este setat pentru CAT iar PTT-ul este setat să se facă automat prin CAT pentru comunicaţiile digitale şi CW.

clip_image006

COM3 este setat numai pentru CW pe pinul 4 DTR al interfeţei seriale.

clip_image008

Pentru HRD este prezentata situaţia tuturor driverelor COM care au fost instalate in calculator, fiindcă a fost selectată opţiunea “Show All ports”, şi anume:

- COM1 este portul serial implicit de pe placa de bază a unui desktop.

- COM3 şi COM4 sunt porturile seriale ale unei placi suplimentare PCI.

- COM5 FTDI este portul COM al driverului pentru interfaţa serială a analizorului de antenă miniVNA care este neconectat.

- COM6 şi COM7 sunt alocate celor două adaptoare ATEN pentru poturile USB neconectate.

clip_image010

Dacă în HRD s-a selectat opţiunea “Show Only ports connected to PC” se observa numai porturile COM fizic conectate, calde, ale PC-ului.

Dece toată acestă laborioasă introducere?

Din mai multe părţi ale spaţiului YO, prietenii comunicaţiilor digitale, care au început să fie din ce în ce mai mulţi şi să participe activ în concursuri, au întâmpinat greutăţi în alocarea unui număr de port COM convenabil adaptat programului de aplicaţie folosit. În această situaţie numărul de drivere ascunse, invizibile (hidden) datorită alocării unor COM-uri aferente USB pe interfeţele unor echipamente care nu mai erau conectate depăşise numărul de COM-uri admis de programul de comunicaţii digitale acesta nu mai putea fi utilizat în conexiune cu calculatorul.

Exemplu concret.

La instalarea lui N1MM Logger pe un laptop, pentru cele două adaptoare USB-COM unul pentru CAT şi celălalt pentru CW şi eventual PTT sistemul de operare a instalat automat porturile COM23 şi COM24. Toate celelalte porturi COM de la 1 la 23 erau ocupate de driverele invizibile ale unor echipamente care au fost folosite cândva sau erau folosite sporadic. Driverele rămân instalate şi devin active numai la conectarea dispozitivelor hardware corespondente pe care le recunosc automat. N1MM Logger nu poate lucra decât cu porturile seriale COM1÷COM8.

Ce este de făcut în acest caz?

Sunt de luat în consideraţie mai multe situaţii:

- Dacă este un calculator nou conectaţi mai întâi adaptoarele USB-COM utilizate de N1MM Logger în porturile USB şi instalaţi driverele. Ele vor lua în primire primele COM-uri din intervalul COM1 la COM8. De regulă Windows 7 care are câteva zeci de mii de drivere le va recunoaşte şi le va instala.

- Dacă este un calculator utilizat dar nu au fost agăţate în el în decursul timpului ca într-un “pom de crăciun” diverse echipamente USB aveţi şansa ca driverele adaptoarelor USB-COM să se instaleze tot în intervalul rezonabil COM1÷COM8.

- Dacă sau instalat multe dispozitive USB atunci în mod sigur adaptoarele USB-COM vor depăşi valoare COM8 şi N1MM Logger sau oricare alt program cu astfel de restricţii nu va mai putea funcţiona în colaborare cu calculatorul. Reamintim că dacă echipamentele auxiliare USB nu sunt conectate driverele există şi COM-urile sunt alocate. Nu este numai situaţia lui N1MM Logger ci şi a multor alte aplicaţii la care este prevăzut accesul la un număr limitat de porturi COM sau chiar la numai un anumit port.

Soluţiile.

- Ştergerea driverelor pentru porturile COM inutile din intervalul 1 la 8 ale căror echipamente USB nu se mai folosesc

- Realocarea driverelor echipamentelor USB care ocupă intervalul COM1 la COM8 la niveluri mai mari şi alocarea intervalului rămas pentru adaptoarele USB-COM ale comunicaţiilor digitale.

Notă – Porturile COM ale plăcilor de bază (DB9) sau ale plachetelor de tip PCI-COM cu ieşiri seriale ale calculatoarelor desktop sunt native şi pot fi folosite oricând cu orice dispozitiv serial. Nu au treabă cu porturile USB. Ele sunt văzute de la instalarea sistemului de operare.

Cum se face evidenţierea şi vizualizarea tuturor driverelor USB-COM ascunse şi cum se manevrează asupra lor, ştergere sau realocare de număr? Paşii de urmat sunt următorii:

- Evidenţierea tuturor driverelor şi a porturilor COM asociate indiferent dacă echipamentele USB sunt sau nu conectate.

- Ştergerea sau realocarea driverelor nedorite din intervalul COM1÷COM8 la niveluri superioare şi eliberarea totală sau parţială a acestui interval pentru a face loc adaptoarelor de comunicaţii seriale pentru comunicaţiile digitale.

În prima etapă, pentru Windows 7, avem activarea funcţiei de vizualizare:

Start > Computer > System properties > Advanced system setting > Environment Variables > se deschide fereastra User variables for… > New > fereastra Edit User Variable > si se scriu în câmpurile afişate frazele:

Variable name: devmgr_show_nonpresent_devices

Variable value: 1

Ø OK > OK > OK

clip_image012

În cea de a doua etapă este procedura de vizualizare:

Start > Computer > System properties > Device manager > View > Show hidden device > Ports (COM&LPT) iar în extensie vom vedea toate COM-urile active şi inactive. Cele inactive sunt evidenţiate cu o culoare mai deschisă. Opţiunea Show hidden device se selectează la fiecare acţiune de vizualizare, ea nu rămâne setată permanent.

Ştergerea driverelor se poate face cu click dreapta pe orice linie de Ports (COM & LPT) din fereastra Device Manager şi se dă comanda de Uninstall pentru dispozitivele inactive.

Realocarea, mutarea driverelor din intervalul 1 la 8 la numere de COM mai mari de 8 pentru a elibera spaţiul se face astfel: click dreapta pe linia de port ce trebuie mutată > Properties > se deschide fereastra specifică dispozitivului ales > tabul Port Setting > Advanced > si din fereastra Advanced Setting for COMx > se merge în COM Port Number unde se deschide lista şi se alege un număr de port convenabil mai mare decât 8, care nu este utilizat, din cele 256 de porturi disponibile > OK > OK.

La fel se procedează cu eventuala realocare al adaptoarelor USB-COM care sau instalat la numere mari de COM pentru aducerea lor în intervalul COM1 la COM8.

clip_image014

clip_image016

clip_image018

clip_image020

Oricum este bine să aplicăm această parametrizare pentru a controla toate driverele “hidden” din calculatoare şi să le eliminăm pe cele inutile. Scuze pentru experţii în sisteme de operare dar am încercat să ajut în eliminarea unor anomalii pe cei din ce în ce mai mulţi operatori de comunicaţii digitale din YO care se pot întâlni cu o astfel de situaţie.

Posted in Uncategorized | Leave a comment

CW Skimmer

Programul Skimmer realizat de VE3NEA – Alex are capacitatea de a procesa și afișa simultan o multitudine de semnale telegrafice. Semnalele telegrafice sunt furnizate de recepția unui transceiver clasic sau de un receptor SDR de bandă largă. Programul Skimmer are două versiuni: versiunea Skimmer Client și Skimmer Server.

Informații, documentație și descărcarea programului se face de la: http://www.dxatlas.com/CwSkimmer . După o utilizare de test gratuită timp de o lună costul unei licențe este de 75$. Câteva cuvinte despre caracteristicile sale:

  • Este compatibil cu sistemele de operare Windows cele mai recente ME/2000/XP și Windows 7 (32 și 64)
  • Folosește pentru decodarea CW metode matematice bazate pe statistica Bayesiană.
  • Poate decoda simultan toate semnalele din banda de trecere, până la 700 de semnale telegrafice furnizate de un receptor de bandă largă (192kHz) cu un PC Pentium 4 și CPU 3GHz.
  • Pe un display cu bună rezoluție se văd afișate în waterfall semnalele telegrafice cu linii și puncte.
  • Indicativele sunt extrase din mesajele transmise și sunt afișate în dreptul traseelor din watefall.
  • Indicativele decodate sunt transmise și ca spoturi, model DX Cluster, către un cluster Telnet inclus în aplicație. Ele pot fi validate la mai multe niveluri cu ajutorul unei baze de date de indicative.
  • Conține un procesor DSP cu “noise blanker”, AGC și filtru CW cu bandă reglabilă.
  • Admite un recorder I/Q.
  • Este însoțit de o documentație de start elaborată de N4ZR – Pete.
  • Cerințele calculatorului sunt de un procesor Pentrium4 la 1GHz pentru o bandă audio de 3kHz și un P4 la 2,5 – 3GHz pentru un receptor SDR de bandă largă.
  • Folosește un port COM pentru CAT.
  • Receptoarele care pot fi folosite sunt următoarele:

- Un transceiver sau receptor clasic cu bandă audio de 3kHz.

- Un receptor SoftRock de bandă largă cu ieșire în qudratură și frecvență centrală fixă.

- Un receptor SoftRock în IF – combinație între un receptor obișnuit și un SoftRock luvrând în frecvență intermediară.

- Receptoarele SDR I/Q și SDR14.

- Receptorul multiband QS1R – QuickSilver.

- Receptoarele SDR Mercury și Perseus.

- CW Skimmer poate fi utilizat cu SDR-1000 și Flex-5000 printr-un “virtual audio cable”.

  • Pentru eșantionare este necesară o placă de sunet care suportă minim 48kHz sau mai mult, 96/192kHz.
  • Pentru conectarea între radio și PC sunt necesare două cabluri: un cablu stereo standard pentru audio sau I/Q și un cablu CAT sau interfață pentru CAT control.

Pentru versiunea Skimmer Server nu este nevoie de altă licență, ea făcând parte din pachetul Skimmer de 75$. Câteva din caracteristicile sale pot fi prezentate:

  • Compatibilitate cu SO Windows.
  • Face decodare simultană pentru semnale telegrafice din 7 benzi pentru receptorul QS1R și din 4 benzi pentru receptorul USRP.
  • Asigură o acoperire de 192kHz în fiecare bandă și o interfață Telnet standard pentru DX Cluster sau programe de logare cum ar fi N1MM Logger.
  • Solicită un PC cu CPU Pentium4 la 3GHz cu un procesor Intel Core i7 2600 și un spațiu disc de 10MB.

Pentru o prezentare a unui Skimmer Server puteți vizita: http://ol5q.nagano.cz/skimmer.html .

Ași continua cu recomandarea călduroasă, pentru cei interesați de acest subiect, de a revedea cele două articole remarcabile din http://www.radioamator.ro/articole/view.php?id=529 și http://www.radioamator.ro/articole/view.php?id=530  elaborate de către N2YO Ciprian și YO8CRZ Florin. Soluții de funcționare pentru Skimmer Client:

  • Prima este cu decodarea emisiunilor auzite (văzute) în banda de trecere a filtrului de FI a transceiverului.
  • Cealaltă soluție este de a utiliza un al doilea receptor auxiliar, de obicei într-o singură bandă, de model SDR SoftRock, care să furnizeze unei plăci audio PC semnalul necesar decodării.

Banda de frecvențe văzută de Skimmer depinde de lărgimea de bandă care îi este furnizată. Dacă Skimmerul este folosit cu un transceiver clasic lărgimea de bandă este de 2-3kHz. Dacă este preferată cea de a doua soluție, cu un receptor SDR, Skimmerul folosește banda oferită de acesta de 48, 96 sau 192 kHz, funcție de capacitatea plăcii audio din calculator. Pentru aplicația de telegrafie și dimensiunile sub benzilor alocate acestui mod o lărgime de bandă de 96kHz este se pare suficientă. Soluția pentru receptorul SDR poate fi monoband sau multiband funcție de dorința operatorului și de bugetul disponibil. Pentru categoria de concurs “asistat”, stația ideală va trebui să-și asigure partea de recepție în propriul amplasament, în toate benzile în care dorește să opereze, eventual folosind antene separate. Așa cum se menționa anterior, programul CW Skimmer Client poate transmite indicativele capturate direct către programul de logare N1MM prin intermediul server-ului DX Cluster propriu, inclus în furnitură, iar acesta din urmă le poate afișa în fereastra Telnet Window și simultan, corelat ca bandă, în fereastra Bandmap.

Pentru această situație sunt necesare două setări:

  • În Skimmer activarea Serverului intern din tab-ul Setting > Telnet > Enable Telnet Server > Port 7300 și eventual filtrarea “Do not send callsigns without CQ” pentru a reține numai indicativele care dau CQ.
  • În N1MM Logger crearea unui port DX Cluster local, intern, client Telnet pentru a recepționa indicativele decodate de Skimmer astfel: în fereastra Telnet Window se dă click dreapta > select Edit Telnet Cluster list > se introduce o linie nouă cu numele SKIMMER și IP Address or DNS Name adică 127.0.0.1:7300 sau localhost:7300 sau a doua variantă din fereastra principală a lui N1MM Logger Config > Configure Port, Mode Control, Audio, Other > Telnet Cluster > Edit > și din nou se introduce o linie nouă cu numele SKIMMER și IP Address or DNS Name adică 127.0.0.1:7300 sau localhost:7300

La pornirea lui N1MM Logger se selectează drept port acest nou port DX Cluster intern care funcționează pe Telnet ca oricare altul. Nu este lipsită de interes nici soluția de a dirija Skimmerul local prin programul WintelnetX pentru a cumula spoturile unui DX Cluster extern (ex:GB7DXS) cu cel oferite de Skimmer-ul local. Cel două situații sunt sugerate în schemele de principiu alăturate.

clip_image002

clip_image004

În continuare vom încerca să prezentăm pașii pentru setarea parametrilor de funcționare pentru Skimmer.

clip_image006

Din Setting se alege echipamentul radio de care dispunem. În acest caz este un transceiver clasic cu BW 3kHz.

clip_image008

În continuare selectăm placa de sunet din calculator.

clip_image010

Iar imediat este parametrizată conexiunea de CAT pentru transceiverul din dotare cu butonul Configure.

clip_image012

Urmează numărul de emisiuni decodate care trebuie să fie rezonabil funcție de puterea de calcul a PC și în fereastra imediat următoare datele personale ale operatorului.

clip_image014

clip_image016

În continuare foarte importantă este activarea serviciului Telnet al serverului inclus cu portul standard 7300. Dacă doriți să fie afișate numai indicativele care dau CQ se poate bifa și căsuța aferentă “Do not send callsigns without CQ” .

clip_image018

Și cel mai puternic filtru pentru indicativele afișate care face validarea și cu fișierul de indicative MASTER.DTA

clip_image020

Mai jos sunt prezentate două ferestre de recepție și decodare indicative cu setarea pe All Calls.

clip_image022

clip_image024

clip_image026

În final o captură de ecran cu o recepție de indicative cu Skimmer local (cele cu indicativ YO4UQ-#) combinată cu indicativele venite prin WintelnetX de la DX Clusterul GB7DXS. Ambele fluxuri sunt transmise către fereastra Telnet Window a programului N1MM Logger. Câteva cuvinte despre modul de marcare cu culori a indicativelor din lista Skimmer-ului:
Cu verde si caractere îngroșate sunt afișate indicativele care au trecut verificările și se afla inclusiv pe lista master.dta. Cu verde simplu indicativul se afla pe master.dta, însă nu a fost recepționat de doua ori.
Cu roșu sunt marcate stațiile ce sunt trecute pe Watch List
Cu albastru sunt marcate indicativele suspicioase.

Posted in Uncategorized | Leave a comment

WintelnetX

WintelnetX program pentru afluire spoturi.

Programul elaborat de Dave – K1TTT face posibilă afluirea spoturilor culese de un Skimmer și cele ale unui DX Cluster să fie transmise cumulat unui program de logare cum este N1MM Logger. Acest program este “placa turnantă” care asigură consistența acestei prezentări și crește eficiența operării în telegrafie. Prima dată descărcați programul din http://www.k1ttt.net/software.html#wintelnetx și executați decompresia acestuia într-un nou folder, în mod obișnuit la adresa C:\Program Files\WintelnetX sau oriunde în altă parte. Se scoate pe ecran icon-ul “shortcut” pentru executabilul wintelnetx.exe pentru a putea fi mai ușor lansat.

clip_image002

Aceasta este fereastra inițială când este lansată aplicația.

Se merge apoi în File > Open > și se caută opțiunea Skimmer_plus_node_to_logger > selectati > Open

clip_image004

În acest moment se deschid mai multe ferestre, mai precis patru, în care se vor face setările corespunzătoare pentru fluxurile de spoturi venite din DX Cluster și Skimmer pentru N1MM Logger. Se trage cu mouse-ul de marginile ferestrelor și se aranjează de o manieră convenabilă ca în figura de mai jos. Se observă că una din ferestre este minimizată în colțul din stânga jos. Este fereastra care ne arată starea celor active. Se maximizează la nevoie. Inițial vine o setare standard pe care o vom modifica pentru nevoile și condițiile dorite de noi. Vom face setarea parametrilor fiecărei ferestre pe care am considerat-o convenabilă pentru funcționare și pentru spațiul YO. De sus în jos, prima fereastră este cea de DX Cluster, cea de a doua este cea de comunicație cu N1MM Logger RXTEL iar cea de a treia este cea de Skimmer (Server Skimmer sau Local Skimmer după cum vom vedea).

clip_image006

Maximizând cea de a patra fereastră vom vedea cum cele trei porturi sau încărcat și așteaptă să fie conectate după ce le vom parametriza. Informația din partea superioară a fiecărei ferestre ne arată starea de activare a acesteia. Litera D/MD ne arată starea Deconectat iar C, așa cum vom vedea la sfârșit, ne arată starea Conectat.

Pentru început se vede în figura de mai jos cum s-au încărcat cele patru ferestre cu informațiile inițiale furnizate de către program.

clip_image008

Mai departe trecem la setarea parametrilor primei ferestre, cea a DX Clusterului GB7DXS. Acest cluster este de tipul CC Cluster și a fost descris pe larg în capitolul dedicat. Setarea este simplă și se poate vedea în figura imediat următoare. Se apasă pe butonul din mijloc dintre cele 5 butoane din subsolul ferestrei. Se deschide fereastra Net Connection Setup unde în Host Name or IP se pune adresa lui GB7DXS 81.149.0.149 și mai jos portul 7300. Se pune și numele GB7DXS. Dacă se dorește a se transmite numai spoturile care lansează CQ se bifează căsuța corespunzătoare. Restul informațiilor pot rămâne cele existente. Se dă OK și se observă că se deschide o nouă fereastră Connect Script Setup. Pentru setarea DX Cluster în această fereastră nu completăm nimic. Vom vedea că informația necesară se completează dinamic atunci când vom lansa Telnet Window din programul N1MM Logger.

În continuare trecem la fereastra alocată pentru Skimmer unde poziționăm adresa IP a Server Skimmer-ului din proximitatea teritoriului YO, adică OL5Q-#, care are IP 85.193.23.215 cu un același port 7300. Numele skimmer-ului va fi OL5Q iar restul informațiilor din fereastră rămân neschimbate. Se dă OK iar în fereastra Connect Script Setup se dă indicativul propriu (ex: eu am dat YO4UQ) și apoi din nou OK.

Cea de a treia fereastră, RX Net Connection Setup, se referă la conexiunea internă între programul WintelnetX și Telnet Window din N1MM Logger. Pentru acesta adresa IP este o adresă internă 127.0.0.1 iar portul va fi 7305. După ce se dă OK în fereastra Connect Script Setup în câmpul Response se scrie cuvântul login:

În grupul de 6 figuri care urmează sunt date în detaliu toate setările corecte pentru cele trei ferestre active în afluirea spoturilor din DX Cluster și Server Skimmer.

clip_image011
clip_image012

clip_image016

clip_image015

clip_image018

clip_image020

Odată efectuate parametrizările celor trei ferestre se poate apăsa butonul Connect, primul din dreapta câmpului ALL. În acest moment, dacă există activă conexiunea la Internet încep să se afișeze spoturile trimise de skimmer-ul OL5Q în fereastra de Skimmer semn bun că programul funcționează.. Pentru celelalte două ferestre se așteaptă activarea ferestrei Telnet Window din N1MM Logger așa cum vom vedea în capitolul de conectare de ansamblu.

clip_image022

Orientativ, așa arată în figura de mai jos setarea conexiunii în N1MM Logger pentru legătura cu WintelnetX în fereastra de RXTEL a acestuia. Numele setării în N1MM poate să fie oricare RXTEL sau wintelnetx. Importantă este adresa internă IP 127.0.0.1 și portul 7305 identic cu cel din RXTEL.

clip_image024

După ce s-a făcut setarea și s-a pornit N1MM de aici se va da indicativul propriu din butonul ferestrei Telnet Window a acestuia și va apare conectarea totală a celor două programe așa cum se vede în figura de mai jos iar spoturile vor intra din cele două direcții, DX Cluster și Server Skimmer și vor fi dirijate către N1MM.

clip_image026

Exemplul dat aici funcționează foarte bine și a fost testat suficient de mult. Nu este însă lipsit de interes pentru condiții de lucru particulare să fie nevoie să accesați alt DX Cluster sau alt Server Skimmer. Se poate da ca exemplu DX Clusterul nativ al aplicației k1ttt.net sau ab5k.net ambele cu portul 23 fiind de tipul AR Cluster iar ca Server Skimmer tot un server din proximitatea spațiului YO adică US0KW cu IP 82.207.37.154 port 7300.

Dece este necesar ca un Sever Skimmer să fie în proximitatea spațiului YO? Deoarece condițiile de propagare și semnalarea spoturilor pe server se vor apropia cel mai mult de condițiile reale de propagare existente în acel moment pe teritoriul YO. Conectarea la un Server Skimmer situat în altă parte a globului și spoturile postate de acesta nu au nici o relevanță pentru o stație din YO. El postează numai ce se vede real acolo.

Vom încerca să dăm și o altă variantă alternativă, scrisă, a setărilor pentru cele trei ferestre de afluire spoturi.

1. După descărcare și instalarea WintelnetX în orice folder doriți faceți un shorcut pe ecran.

2. File > Open > Skimmer_plus_node_to_logger > Selectați > Open

3. Widow > Tile > se afișează și se pot aranja 4 ferestre: K1TTT D/DM, SKIMMER D/DM, RXTEL D/DM și Main care este minimizată, se poate maximiza pentru a se vedea operațiunile efectuate și starea celorlalte ferestre

4. Butoanele din subsolul fiecărei ferestre au semnificațiile (de la stânga la dreapta): Connect, Disconnect, Edit port, Edit script, Stop script. Setarea ferestrelor se poate face din Edit port și Edit script apoi activarea și dezactivarea din Connect sau Disconnect sau din selectarea pe rând din câmpul ALL cu butonul de selecție a ferestrelor de lucru: K1TTT, SKIMMER și RXTEL și folosind selecțiile Setup > Edit port din meniul principal.

5. Să facem setările și din meniul principal așa cum sunt propuse de K1TTT. Din câmpul ALL se alege K1TTT iar din meniu Setup > Edit port > Net Connection Setup cu toate informațiile setate pentru clusterul lui K1TTT. Clusterul este un cluster model AR Cluster cu adresa k1ttt.net și portul 23 > OK > Connect Script Setup > Câmpul Response se lasă gol > OK. În continuare alegem din câmpul ALL > SKIMMER iar din meniul Setup > Edit port > Net Connection Setup > adresa IP a unui Server Skimmer ex: 85.193.23.215 cu portul 7300 pentru numele OL5Q sau 82.207.37.154 port 7300 pentru US0KW > OK > Connect Script Setup > [indicativ] în câmpul Response > OK. Acestea au fost configurările celor două ferestre de intrare pentru spoturile emise de un AR Cluster și de un Skimmer Server. Urmează configurarea ferestrei de ieșire a fluxului de spoturi cumulat în RXTEL către aplicația N1MM Logger (Telnet Window). Din câmpul ALL se alege RXTEL. Din meniul Setup > RX Net Connection Setup > cu IP 127.0.0.1 port 7305 > OK > Connect Script Setup > În câmpul Response se pune cuvântul login: > OK. În final se revine și se pune selecția pe ALL și click pe primul buton Connect !!

Pentru probă se scrie în câmpul din subsolul ferestrei DX Cluster GB7DXS indicativul propriu și se dă Enter. Se observă cum în cele două ferestre de intrare al WintelnetX încep să curgă indicativele furnizate de AR Clusterul K1TTT și de skimmerul OL5Q. Atât DX Clusterul cât și skimmerul afișează spoturi în toate benzile pe care le au funcționale și din care este recepționată informația primară. Toate aceste spoturi vor fi transmise fără filtrare ferestrei Telnet window din N1MM Logger. Soluții despre o prefiltrare a spoturilor sunt prezentate în capitolul detaliat despre DX Cluster și personalizate special pentru GB7DXS. Această setare sau oricare alta realizată pentru un oarecare DX Cluster sau Skimmer Server poate salva sub un nume ales de operator pentru a fi regăsită și reactivată la nevoie. Salvarea se face cu Save As în folderul .ini din folderul WintelnetX_4_42 existent la generarea programului WintelnetX. La o nouă lansare se poate face Open pe fișierul de inițializare salvat cu acest nou nume. Dacă vreți să scăpați de toate setările de test și salvate pe care le-ați făcut și să reluați totul de la “zero” nimic mai simplu. Se face reinstalarea lui WintelnetX și totul este ca la început.

Ce se întâmplă dacă setăm la fereastra de skimmer RBN – Reverse Beacon Network? Vom discuta despre RBN într-un capitol separat dar precizăm doar că RBN este un Server care adună spoturile de la toate Server Skimmer-ele active la un moment dat și le furnizează sub forma unui flux Telnet prin adresa IP dinamică care se regăsește la Host name: telnet.reversebeacon.net port 7000. Cu această adresă setăm fereastra de skimmer din WintelentX și vom primi un flux imens de spoturi. Se vor afișa spoturile de la toate skimmer-ele active la un moment dat (care de obicei sunt cca. 70 situate pe tot mapamondul). Acest flux este în mod normal utilizabil doar în situații speciale ca de exemplu pentru a observa ce skimmere afișează la un moment dat un indicativ DX.

NOTĂ contextuală.

Din informațiile deținute în acest moment cel mai apropiat Server Skimmer de teritoriul YO la care se pot cunoaște și informațiile de acces pentru conectare este: OL5Q – http://ol5q.nagano.cz/skimmer.html cu adresa telnet IP 85.193.23.215 și portul 7300. Vă invit să vizitați cu încredere acest site și să vedeți arhitectura unui Server Skimmer.

Din păcate în YO nu există o structură de Server Skimmer multiband care să ofere stațiilor YO informații despre indicativele telegrafice “audibile și vizibile” la un moment dat în România. Singura stație YO care are un Server Skimmer în România, numai pe banda de 40m vizibil și în RBN și sporadic activ, este YO4SVZ din KN35MR – Vârteșcoi / Vrancea / Dobre Dumitru.

Informații despre Skimmer Servere existente, înregistrate și active on-line la un moment dat, găsiți la adresa: http://www.reversebeacon.net/skimmers.php În zilele obișnuite, fără marile concursuri sunt active “on-line” pe mapamond în jur de 70 de servere din cele 747 înregistrate.

Posted in Uncategorized | Leave a comment

DX Cluster

Sinteză introductivă.

Aproape toți radioamatorii știu ce este acela un DX Cluster. Vom face un scurt istoric și o evaluare tehnologică în sensul utilizării DX Cluster în această expunere de soluție. Conceptul de cluster a fost dezvoltat la sfârșitul anilor ”80 de către AK1A – Dick , pe baza tehnologiei Packet Radio (AX25), concept numit Packet Cluster. Prin rețeaua de Packet Radio se vehicula schimbul de informații despre stații DX. Odată cu dezvoltarea Internetului au apărut o multitudine de noduri software bazate pe noile tehnologii: WEB Cluster și Telnet Cluster. Pentru structura funcțională din această prezentare este utilă numai tehnologia Telnet Cluster iar din acest grup de aplicații vom face referință numai la dezvoltările realizate de: AR Cluster – AB5K – Terry – http://www.ab5k.net și CC cluster – VE7CC – Lee – http://www.bcdxc.org/ve7cc , care au aplicabilitate imediată în structura software care conduce la programul de logare N1MM Logger folosit atât în concursuri cât și în QSO-uri obișnuite, în special la vânătoarea de DX-uri sau indicative exotice. Detalii despre tehnologiile DX Cluster și situația actuală privind numărul de noduri Packet radio, WEB Cluster și Telnet Cluster se pot accesa la http://www.dxcluster.info/ .

Ce este Telnet?

Telnet este un protocol de rețea care se folosește în Internet precum și în rețele de calculatoare tip LAN la comunicația textuală, bidirecțională și interactivă, bazată pe realizarea unei conexiuni virtuale cu stația de lucru destinatară. Datele ce urmează a fi transmise celeilalte stații de lucru sunt întâi întrețesute cu informațiile de control ale telnet-ului și apoi transmise împreună cu acestea, folosind nivelul de protocol „legătură de date” pe 8 biți al protocolului TCP. Tot „telnet” se mai numesc și programele, în general simple, care implementează partea client a acestui protocol de rețea. Ele permit utilizatorului unei stații de lucru (numită atunci „locală”) să se conecteze virtual la alt computer sau stație de lucru din același LAN / WLAN sau și din Internet. La început este nevoie de o autentificare sau logon precum și de specificarea celeilalte stații de lucru din rețea cu care comunică. Apoi programul acceptă comenzi de tip command line interface (CLI) sau text, introduse local, însă pentru a accesa programe și servicii de pe computerul la distanță. Astfel de servicii sunt de exemplu poșta electronică, accesul la baze de date și alte fișiere etc. Computerul de la distanță poate fi de același gen, dar și total diferit de stația locală de lucru, necesitând atunci alte comenzi decât acestea. Rezultatul, în formă de text, al fiecărei comenzi este apoi returnat calculatorului local, creându-se astfel impresia unei sesiuni de lucru direct pe calculatorul aflat la distanță. Aplicații client de tip telnet există pentru aproape toate platformele de calcul actuale. Protocolul Telnet este suportat de cele mai multe dispozitive de rețea și sisteme de operare care dispun de o stivă de protocoale TCP.

Este bine să amintim cum se activează Telnet client autonom, pe propriul calculator, în sistemul de operare Windows 7, fiindcă el nu mai vine instalat din oficiu cum era în Windows XP.

Click pe Start > Control Panel > select Programs and Features > Click pe “Turn Windows features on or off” și se așteaptă să se încarce fereastra > Se caută și se bifează căsuța Telnet Client > OK. Pentru a avea confirmarea funcționării faceți o lansare a unei sesiuni Telnet direct din Windows astfel:

Start >În câmpul “Search programs and files” scrieți Telnet > Sus de tot apare programul Telnet pe care faceți Click > Se deschide fereastra de lucru în mod mesaj (identică cu cea din DOS). Pentru a nu ieși din contextul aplicațiilor pentru radioamatori scrieți imediat după prompter > open ve7cc.net și se va deschide DX Clusterul VE7CC. Dați indicativul dumneavoastră și eventual continuați să răspundeți și la celelalte întrebări dacă nu ați mai fost înregistrat pe un DX Cluster. Dacă ați mai fost înregistrat deja vor curge spoturile cu indicativele stațiilor postate în rețeaua DX Cluster. În această fereastră, Telnet window, se lucrează numai cu comenzi de tipul “command line interface” – CLI care sunt specifice dezvoltărilor de programe de tip AR Cluster sau CC Cluster. Dezvoltările făcute în Windows pentru programele AR Cluster (AB5K Terry) și CC Cluster (VE7CC Lee) au interfețe de display deosebit de elaborate cu butoane, selecții, taburi, câmpuri de opțiuni, etc. în spatele cărora sunt de fapt o sumedenie de comenzi către Telnet Serverul ales, noduri AR Cluster sau CC Cluster, dezvoltate de către diverși operatori. Tot pentru Informare și pentru a vă edifica asupra dimensiunilor pe care o au rețelele de WEB Cluster și Telnet Cluster se accesează: http://www.dxcluster.info/webcluster.htm  și http://www.dxcluster.info/telnet/index.php  cu 518 noduri în 61 entități DXCC. În grupul Telnet se găsește și Romania cu 3 clustere YO5KAV, YO5OAG-5 și YO7JLY-10 toate în tehnologie DX-Spider. Revenind la AR-Cluster și CC-Cluster, comenzile care pot fi date în modul CLI pot fi accesate la adresele: http://www.ab5k.net/ArcDocsVer6/UserManual/ArcCmdSummary.htm  și la http://bcdxc.org/ve7cc/ccc/CCC_Commands.htm

În afara setărilor din butoanele existente în GUI – Graphic User Interface din Windows pentru un cluster, vom vedea că și comenzile în modul CLI pentru programul DX Clusterului ales se pot da la nivelul programului N1MM logger din fereastra Telnet Window. Comenzile se dau într-un câmp al ferestrei Telnet special dedicat comenzilor CLI denumit Type. Comenzile produselor Telnet folosesc în special la transmiterea unor setări personalizate de către un Telnet Client, un indicativ utilizator, către un Telnet Server în vederea precizării unor operațiuni specifice de: conectare/deconectare, filtrări criteriale pentru bezi de frecvență și moduri de lucru, entități DXCC sau regiuni geografice, intervale orare, informații atașabile în fereastra de lucru a ecranului, ora, țara de origine, mesaje, etc. etc.

Vom încerca să prezentăm o setare a programului CC Cluster specifică pentru aplicația complexă prezentată aici. Se va lua ca exemplu clusterul GB7DXS care este foarte bine construit, poate seta opțional și un skimmer și are o proximitate europeană. Instalarea unui CC Cluster se face din http://www.ve7cc.net/ de unde descărcăm Download CC User Full Version (ver 2.3500) și Download CC User Update (ver 2.403) și urmărim instrucțiunile de instalare pentru Windows 7 care spun pur și simplu să nu facem instalarea în C:\Program files\ ci să o facem într-un alt folder dedicat ca de exemplu cu numele C:\VE7CC\. După instalarea a Full version și Update se poate scoate pe ecran și un icon “shortcut” ca să avem permanent lansarea la îndemână. Lansăm Configuration > User Info și înscriem în câmpuri datele personale cerute de aplicație > OK

clip_image002

iar apoi Configuration > Cluster (Telnet) > și selectăm nodul GB7DXS care apare în lista care se deschide. După selectare se afișează câmpurile Node, Address, și Port adică GB7DXS CC Cluster, 81.149.0.149 și port 7300. Se dă Apply și Exit. Din bara superioară se apasă butonul Connect.

clip_image004

Imediat se produce conectarea și încep să curgă spoturile. Din fereastra principală, tabul DX, se pot realiza on line vizualizări setabile pe benzi precum și alte câteva operații semnalate în josul paginii: spotare, alarmă pentru un anumit indicativ, anunțuri, etc. Vom analiza pe rând desfășurarea meniului Configuration cu opțiunile lui precum și taburile Setting, Country, State, Bands/Key și User. Acest lucru este util pentru modul cum vor fi filtrate preliminar spoturile venite către WintelentX furnizate de clusterul GB7DXS pentru a fi furnizate mai apoi prin intermediul RXTEL către fereastra Telnet Window din N1MM Logger. Este util să revedeți schema de principiu de ansamblu.

Configuration.

Aici am rezolvat la instalare User Info și Telnet Cluster. Ne mai interesează în mod special taburile:

Bands – unde putem da acces numai la anumite benzi sau putem rejecta benzile WARK și cele de VHF/UHF/MW care nu interesează într-un concurs de HF.

clip_image006

DX Display Format – de unde se pot selecta modurile de Display clasic sau Expanded precum și informații atașabile fiecărui spot dacă acestea au fost încărcate la origine. Pentru un ecran mai puțin încărcat este bine să minimizăm numărul de informații afișate. În mod normal se selectează Expanded și se bifează numai casetele având atașată informația Always On.

clip_image008

Parts / Logging Program – în care cel mai important lucru este în sub fereastra Logging Program Connection cu bifarea Enable Telnet și Use Custom Port cu valoarea 7305 care permite conexiunea între portul 7305 declarat în RXTEL din WintelnetX cu portul omolog 7305 din Telnet Window setat în aplicația N1MM Logger prin intermediul aplicației de CC Cluster GB7DXS care funcționează numai ca filtru.

clip_image010

Se poate trece și la un exemplu de configurarea tab-urilor din GB7DXS.

Tabul Settings – se parametrizează cu clusterul GB7DXS activ. Se poate observa din imaginea alăturată un set de parametrii convenabili. Dacă schimbați ceva trebuie apăsat succesiv butoanele Tell Cluster și apoi Ask Cluster sau după caz Apply pentru ca modificările să-și facă efectul. Dacă în setting se bifează câmpul skimmer, clusterul GB7DXS va transmite în afara spoturilor normale și spoturile unui skimmer asociat ES5PC-# pe care îl puteți găsi semnalat în tabul de Users apăsând pe butonul Skimmers. Dacă nu se bifează acest câmp clusterul GB7DXS transmite numai spoturile normale din rețeaua mondială Telnet care au ajuns la acest nod server.

clip_image012

 

clip_image014

Tabul Country – filtrează entități DXCC sortabile pe continente și eventual pe benzi pentru a fi rejectate sau admise (Pass). Nu uitați să dați Tell Cluster și Ask Cluster pentru ca setările să se fixeze.

Tabul State – filtrează statele din SUA și Canada pentru concursurile care impun o astfel de selecție (reject sau pass).

Tabul Bands/Key – Selecția benzilor sau sub benzilor pe moduri de lucru pentru filtrarea spoturilor. În cazul aplicației noastre vor fi selectate pentru trecerea spoturilor sub benzile de telegrafie, celelalte fiind rejectate.

clip_image016

Tabul DX – În acest tab se pot vedea consecințele setărilor și spoturile filtrate de clusterul GB7DXS.

Posted in Uncategorized | Leave a comment